Niste jeguri de oameni

M-am intors suparat de acasa. Am fost surprins intr-un mod neplacut de oameni. Care oameni? Niste jeguri de oameni. "Pai asa sunt oamenii" o sa imi spuneti. Poate ca asa sunt, dar nu toti. Cel putin eu pana acum nu m-am lovit de asa ceva.

Stiu ca oamenii se schimba, dar nu ma asteptam la o schimbare atat de drastica. Sau poate ca asa au fost ei mereu si acum se vede adevarata lor fata. Auzisem ca "pe cine nu lasi sa moara, nu te lasa sa traiesti", dar nu credeam ca e adevarat.

Nu vreau sa intru in detalii acum, pentru ca as umple o pagina care la un moment dat ar deveni plictisitoare. Pe deasupra sunt si nervos si nu vreau sa transform blogul asta intr-un concurs de injuraturi. O sa revin asupra subiectului si o sa aflati atunci mai multe.

Pana atunci, vreau sa fac si eu o dedicatie celui care m-a deceptionat cel mai tare. Si daca nu stie sa asculte printre randuri si nu intelege mesajul o sa ii scot cateva expresii cheie din melodie: "afara din casa", "imparteam un mar", "aia pe care ii stiu de o viata", "inamicu' lu' tata".